Prezentare carte

EXPERTIZA JUDICIARĂ MIJLOC DE PROBĂ

Prof univ dr ing Grămescu Ana Maria

În toate statele Uniunii Europene activitatea experților judiciari este deosebit de importantă pentru organele cu atribuții jurisdicționale.

Importanța actului de expertiză judiciară, al creșterii calității profesionale în acest domeniu, precum și importanța  existenței unei jurisprudențe au constituit promotorul dezvoltării acestui subiect pe parcursul celor peste 450 pagini.

Mai mult ca oricând în această etapă când rolul experților judiciari este în continuu progres, într-o continuă schimbare marcată de relațiile transfrontaliere juridice și economice dintre statele europene, cunoașterea condițiilor fiecărui stat este importantă și necesară în armonizarea procedurilor și a inițierii unei jurisprudențe comune, armonizată tuturor politicilor.

 Prezenta lucrare își propune să lărgească cadrul cunoașterii ca un pas important în sprijinul  politicilor europene inițiate.

Expertiza judiciară prezentat ca un act nobil bazat pe știință, este proba care pune în evidență adevărul științific, absolut necesar în procesele civile și penale.

Aflată la intersecția dintre știință, tehnologie și drept – din ce în ce mai controversată, expertiza judiciară este o știință interdisciplinară, influențată de relațiile transfrontaliere și care, în etapa actuală necesită standarde comune.

Cu cât știința avansează cu atât mai mult instanțele au nevoie de experți pentru a răspunde la multitudinea de întrebări științifice.

Un studiu făcut in anul 1992 de Ministerul Justiției din Franța consemnează că in cursul anului 1991 pentru soluționarea cauzelor,  minim 13% din acestea au avut nevoie pentru soluționare de opinia experților consemnată în rapoartele de expertiză judiciare.

Dezvoltarea societății în anii care au urmat  procesului de globalizare, a evidențiat faptul că acest procent este de mult depășit.  Rolul experților judiciari este în continuu progres dar și în schimbare, această schimbare fiind marcată de relațiile transfrontaliere juridice și economice dintre statele europene.

Pe zi ce trece, crește tot mai mult cererea de experți bine calificați și cu experiență, care trebuie să fie capabili să își folosească abilitățile la nivel național, european, internațional.

Prin urmare, este foarte important ca experții judiciari să lucreze în baza unor standarde comune indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea.

În legislația europeană, în prezent, cadrul care reglementează cooperarea judiciară internațională nu include și domeniul expertizei judiciare.

Expertiza judiciară este un mijloc de probă prin care se aduce la cunoștința organelor judiciare  opinia unor expeți/specialiști cu privire la acele împrejurări de fapt pentru a căror lămurire sunt necesare cunoștințe deosebite. Această opinie se formează pe baza unei activități de cercetare concretă a cazului, a utilizării altor probe emise de laboratoare atestate, a interpretării și a aplicării unor date de specialitate de către persoanele competente desemnate de către organul judiciar.

Expertiza judiciară reprezintă  opinia unui expert/specialist exprimată prin lucrarea întocmită cu referire la obiectivele stabilite de instanțe, în scopul lămuririi completului de judecată asupra chestiunilor tehnice, științifice, economice, criminalistice, ș.a. care sunt indispensabile soluţionării litigiului.

          Drept consecinţă, expertul judiciar, atât în cadrul unui proces civil, cât şi în cadrul unui proces penal, îşi asumă un rol eterogen, similar celui de auxiliar al justiţiei, dar care, îi conferă totodată o poziţie importantă, aproape predominantă, prin modul în care evidențiază adevărul științific, precum și în ceea ce priveşte organizarea/argumentarea elementelor pe care judecătorul urmează a-și întemeia hotărârea în elucidarea cauzei.

Literatura de specialitate consemnează mai multe tipuri de adevăr: un adevăr filozofic, psihologic, un adevăr istoric, un adevăr social, un adevăr științific, un adevăr absolut sau relativ, un adevăr judiciar, cât și alte aspecte polisemantice al acestei noțiuni. Partea de adevăr care  interesează  este adevărul judiciar, dar acesta are la bază în argumentare toate celelalte tipuri: faptele, calitatea profesională a consilierilor, cadrul legislativ și înțelepciunea judecătorului.

Cu alte cuvinte, adevărul judiciar se bazează pe o stabilire corectă a faptelor relevante, iar stabilirea corectă se bazează pe probe și dovezi furnizate de experții judiciari și specialiști.

          Pentru a avea o decizie judiciară bună, orice instanță trebuie să aibă o modalitate bună de a utiliza probele, de a le selecta prin veridicitatea lor în scopul de a găsi și de a dovedi faptele reale. O importanță majoră în interpretarea și selectarea probelor îl constituie competența în administrarea probelor, alegerea experților și specialiștilor adecvați cauzelor respective. Necunoașterea domeniilor/specializărilor de referință, a cadrului legal cu care legislația juridică trebuie coroborată, dar și nerespectarea unui cod de etică profesională din partea experților sau specialiștilor desemnați de instanțe și care nu înțeleg a se retrage atunci când nu au competența solicitată sau nesolicitată dar evidentă prin studiul dosarului, poate conduce la acordarea unor termene și tergiversarea soluționării cauzelor, la emiterea unor decizii judecătorești care nu îndeplinesc condițiile de aplicare, la favorizarea nejustificată a unei părți, la cheltuieli suplimentare ale părților, ș.a.

În ceea ce privește noțiunea expertizei judiciare, dintr-o perspectivă logică, putem spune că este dovada care permite stabilirea valorii adevărului sau falsului.

Potrivit avocatului francez Jean Domat, dovada/proba este ceea ce convinge mintea despre existența adevărului. Pentru regele reformist grec Solon, dovezile erau motivele raționale de a declara sau de a nega ceva, pentru Ambroise Colin și Henri Capitant dovezile erau motivele raționale să evidențieze ce  înseamnă în vederea stabilirii unei presupuse realități și, potrivit lui Gerard Cornu, dovada este demonstrarea unui fapt sau a unui act prin mijloacele prevăzute de lege.

Pornind de la expresia din limba latina „expertus,experior”, expertul judiciar, prin cunoştinţele de specialitate, dar și prevederile legale,  vine să încerce să dovedească o stare de fapt care se constituie într-un mijloc de probă  pentru  soluţionarea cauzelor civile sau penale.

Atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei este necesară părerea unor specialişti, organul de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti, la cererea părţilor  sau din oficiu,   dispun proba cu expertiză judiciară.

Dreptul procesual român, atât în materie civilă cât şi penală, prezintă expertiza judiciară la capitolul „Probe şi mijloace de probă”. 

Cu toate că, dispoziţiile legale de ordin procesual nu prevăd o ierarhie valorică a probelor, putem aprecia că expertiza judiciară dispune de un grad sporit de obiectivitate, comparativ cu alte probe, atât pentru faptul că este administrată de către un specialist cu înaltă ţinută profesională atestat de către Ministerul Justiției sau aflat pe lista specialiștilor, dar şi pentru faptul că îşi bazează concluziile pe constatări ştiinţifice  proprii, pe dispoziţii legale din domeniul respectiv, aducând o contribuţie de cel mai înalt nivel la stabilirea adevărului.

Noua publicație, structurată în 3 părți, dezvoltă  rolul experților judiciari în actuala etapă aflată într-un continuu progres dar și în schimbare, schimbare marcată de relațiile transfrontaliere juridice și economice dintre toate statele europene.

 Prima parte cuprinde 8 capitole (capitolele 1-8) in cuprinsul cărora sunt abordate noțiuni ale expertizei judiciare în actualul context european și nu numai, precum și istoricul expertizei judiciare. Sunt dezvoltate conceptele expertizei judiciare și extrajudiciare în România – autorii dezvoltând actualul cadru legislativ cu referire la atestarea experților, al rolului acestora în dreptul jurisprudențial, cât și al importanței deciziei de alegere a competenței acestora în activitatea judiciară dar și extrajudiciară.

O importanță deosebită este acordată de autori caracterului interdisciplinar al expertizei judiciare în contextul cadrului legislativ cu referire la competența experților – reglementat de  nomenclatorul specializărilor din învățământul superior dar și de legislația actuală românească și europeană.

Autorii dezvoltă subiecte care vizează statutul expertilor judiciari în România precum și în celelalte state ale Uniunii Europene, riscul care poate apărea în activitatea de expertiză, nivelul onorariilor, toate aceste subiecte fiind analizate  printr-o analiză comparativă. Lucrarea dezvoltă noțiunea de expert judiciar în ansamblul ei, expert martor practicat în sistemul aplicat în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și expert oficial  desemnat de instanță (numit ”perito”în Italia, ”expert judiciaire” în Franța, ”sachverstaendiger” în Germania). Autorii fac o analiză comparativă între jurisprudența Europei Continentale puternic influențată de jurisprudența franceză și jurisprudența federală a statelor de peste ocean.

O importanță deosebită autorii acordă inițiativelor Uniunii Europene în armonizarea cadrului legislativ, al implementării marilor reforme, al principiilor promovate în activitatea diferitelor entități europene, a studiilor publicate până în prezent, toate acestea în scopul dobândirii unei  jurisprudențe comune și în expertiza judiciară.

Partea a 2 a pe parcursul a 6 capitole (capitolele 9-14) sunt prezentate  proceduri de lucru pentru expertiza judiciară în conformitate cu prevederile noului Cod de Procedură Civilă, al noului Cod de Procedură Penală, al reglementărilor de referință.

Partea a 3 a conține cadrul reglementărilor legale la care autorii fac referire în cuprinsul publicației, reglementări obligatorii în activitatea de expertiză tehnică dar și al informării celor care beneficiază de actul de expertiză – referirile fiind și clarificări privind stabilirea domeniilor de expertiză cât și al competențelor conform legislației românești.

Noua publicație apărută în editura MATRIX ROM aduce un aport substanțial la clarificarea acestor aspecte, atât prin analiza comparată a misiunii și statutului expertului judiciar ca participant la actul de justiție din România și din celelalte state europene, dar mai ales prin procedurile de lucru oferite.

Lucrarea se adresează experților și specialiștilor care administrază proba cu expertiza judiciară cât și extrajudiciară, dar în egală măsură celor interesați într-un act de justiție de înaltă ținută profesională.

Martie  2020

Președinte al CIPPCES – SC MEI